Puțină educație Montessori

Inspirată de Maria Montessori și încredințată că metodele și conceptele pe care le promova sunt pe sufletul copiilor, am încercat să îi vorbesc Anastasiei pe limba ei - prin concret. 

Astazi, i-am atras atenția asupra soarelui strălucitor și asupra cerului aproape senin. Ne-am plimbat un pic la soare, i-am arătat gardurile vii și ramurile copacilor care au înmugurit, dar și rădăcinile unor plăntuțe, chiar dacă nu erau reprezentative pentru schimbarea anotimpurilor. După plimbare, am dus-o în casă, iar apoi m-am întors afară să alerg. I-am adus o crenguță găsită pe jos, plină de mugurași. 

Sunt sigură că astăzi a înțeles multe despre primăvară și natură. 

Emotivitatea exagerată...

... este o latură a mea cu care nu mă simt împăcată, dar care îmi e cu încăpățânare alături "la greu". 

De pildă, am avut de rostit un scurt discurs la deschiderea anului universitar. Mi l-am pregătit, l-am învățat și, când a trebuit să îl spun, m-am fâstâcit de tot și l-am modificat, pierzându-mi cuvintele (puteți asculta și voi aici, de la minutul 32:15). Din întâmplare (oare?), s-a întrerupt conexiunea la transmiterea live pe youtube și nu s-a păstrat integral mica mea cuvântare. Nu am avut dorința/ curajul de a mă asculta, dar le-am trimis-o celor apropiați. Ar fi trebuit să sune cam așa:

(Vă mulțumesc.) Bună ziua tuturor!

Dupa cum se stie, anul trecut, activitățile didactice s-au desfășurat exclusiv online, regim pe care îl consider un indicator pentru a afla daca facultatea in care suntem este sau nu ceea ce căutăm, întrucât mediul exterior nu mai este un factor motivant in procesul învățării si, prin urmare, resorturile noastre interioare rămân singurele care ne asigura disponibilitatea si deschiderea către cunoaștere , singurele care ne dau curajul de a iesi din zona de confort si de a progresa. Personal, inca din primul an, mi-am dat seama cat de mult ma fascineaza ca invatand din mecanismele limbii si explorand diverse lecturi, sa incep sa cunosc, de fapt, felul in care omul gandeste si cel in care sufletul vorbeste.

Pe parcursul anului, am fost placut impresionata de dedicatia si pasiunea pe care profesorii le-au aratat si pe care, de altfel, au incercat sa le trezeasca si in noi, studentii. De asemenea, am admirat profesorii pe care i-am cunoscut anul trecut pentru incercarea acestora de a ne incuraja sa pretuim arta sub toate formele ei, de a ne transmite cât de important este să ne dezvoltăm fiecare latură a noastră, să ne descoperim înclinațiile și să le fructificăm.

In inchiere, as dori sa va urez tuturor, colegi si profesori, un an academic cu realizari, mari si mici, care sa va apropie de ceea ce sufletele dumneavoastră isi doresc cu adevărat.

Vă las pe voi să faceți o paralelă între așteptări și realitate și să trageți concluziile! 😃