Categorii

Se afișează postările cu eticheta entertaining. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta entertaining. Afișați toate postările

sâmbătă, 27 iunie 2020

Din...

...categoria "fashion" :) 
Am filmat acum vreo 2-3 saptamani, dar abia acum, dupa bac, am reusit sa il postez.

Atâtea planuri pentru perioada aceasta!😊 Și atâta bucurie pentru liibertatea de a-mi folosi timpul cum vreau!❤

Sper că sunteți bine cu toții!

duminică, 5 aprilie 2020

De vazut in carantina...

Un serial foarte frumos: Dr. Quinn, Medicine Woman! ❤ 

Abordeaza o larga gama de subiecte, unele mai spinoase decat altele :D . Din 150, 4 dintre episoade au promovat idei contrare principiilor mele:

Web results

  • The body electric (problema cu homosexualii; nici nu l-am putut urmari pana la final)
  • The library (unele carti sunt intr-adevar nocive sufletului, iar exemplul lui dr. Mike a fost extrem de impertinent / nefondat etc., atata timp cat nu privesti Biblia doar la suprafata, ca pe o carte de beletristica, ci in profunzime, incercand sa-i patrunzi duhul)
  • Permanence of change (despre teoria lui Darwin; am citit despre episod, dar nu l-am vazut)
  • A first Christmas (oamenii foarte ancorati in credinta lor nu fac o salata de sarbatori, credinte si obiceiuri; una este amabilitatea si dragostea frateasca pt toti oamenii, altul este "jocul la dublu" cu religiile)
Cam neortodoxe mi s-au parut si unele idei prea libertine (relatia intre un batran si o femeie tanara, insa m-am bucurat ca societatea de atunci era destul de sanatoasa incat sa nu le aprobe, ci sa le treaca pur si simplu cu vederea, din mila mai mult).

Cam atat cu neajunsurile :) Trebuia sa le zic, pentru a avea o idee cat mai limpede despre serial. Partile bune sunt evidentiate in videoclipul de mai jos (activati subtitrarea, daca aveti nevoie!). 

Am gresit pronuntia unui cuvant-cheie (quarantine), dar deja filmasem tot si nu puteam coorecta... Imi pare rau! o_o 

Este serialul pe care il recomand cu drag, pentru ca ma inspira, imi da curaj, speranta si pozitivitate!^^

luni, 23 martie 2020

Leapșa cu muzică specială

Am primit aceasta leapsa acum multa vreme (din ianuarie...) de la Suzana (multumesc mult!). Trebuie respectate 2 reguli:

"Prima cerință: postați o piesă muzicală care să nu facă parte din ceea ce numim în mod comun muzică și ascultăm de obicei la radio sau prin alte părți. Adică, să nu se încadreze nici la muzică ușoară românească, nici la muzică ușoară străină, nici la muzică populară românească, nici la muzică populară străină, nici la muzică clasică, nici la jazz, nici la rock, nici la house, nici la pop, nici manea să nu fie etc. O muzică non-standard, care v-a plăcut și pe care o recomandați și altora.

A doua cerință este să dați leapșa mai departe la exact 3 blogări, pe care va trebui să-i menționați explicit, prin nume sau pseudonim. "

Prima cerinta mi s-a parut destul de grea, intrucat nu stiu exact ce melodie se incadreaza unde... 
Dar am decis sa adaug o "melodie" dintr-un serial de suflet care imi da o asezare interioara mai buna de fiecare data cand o ascult:


De asemenea, am descoperit acum cativa ani o melodie interesanta a unor asiatici (cred)...

Sper ca se incadreaza! Dau leapsa mai departe la Ecaterina, Mona si Daria! ^^

vineri, 24 ianuarie 2020

Thoughts!


La pana-alaltaieri-nu-destul-de-faimosul CNFB, a venit Dorian Popa pentru a face schimb de vieti cu Selly. Nu sunt de acord cu asta, dar atata timp cat nu ma afecteaza personal, nu ma precipit, nu ma implic afectiv prea tare. :)  Fiind si o zi minunata in care am mers la Lainici, am facut si un filmulet mai "special" 😁 Cu o "tiny victory" :) si cu Anastasiuta.

Multumiri calduroase cameramanului 😊❤ si vizionare placuta tuturor!!!


sâmbătă, 28 decembrie 2019

Gheorghiță :)

  • Malia, hai să te legăn (iulie 2017, 2 ani)
  • la slujba, nemancat: Mami, haide, ca nu mai pot de impartasanie!
  • Prietenul meu imi aduce niste flori, pe care le las pe birou pana ma intorc de la plimbare. Vine Ghe si spune, emotionat: "Oh, vai, ce flori am!! Multumesc, Toma, pentru flori!"
  • Ursul nu joaca de voie, ci de nevoie. Asa si eu. Eu nu ma joc de voie, ci de nevoie.
  • Iuliana, didactic: "Gheorghe, stii cine a fost Sf Nicolae?"; Gheorghe: "Da....un sfant care toata viata lui a dat jucarii la copii"
  • Altadata, am primit un trandafir de la Toma. Gheorghita, sensibil: "Noi impartim tot, asa-i?"
  • De la mare, Toma le-a adus lui Grigo si Ghe o plasa intreaga de scoici si cochilii culese de mama lui, iar mie cateva luate de el. Si pe acestea putine am fost nevoita sa le impart cu Ghe....
  • Alte lucruri, de la Toma, impartite cu Gheorghita, ca intre frati: o cruce luata de la o manastire, un Mos Craciun tricotat, un fulg de nea sclipicios tricotat... cam atat imi amintesc. Macar nu a atentat la scrisori! :D
  • "Gheorghita, tu ai facut un rogres in ultima vreme!" "De la freza asta pe care mi-ai facut-o."
    "Nu, de la Sf. Moaste din Salonic." Gheorghe se lumineaza la fata:"Aa! Deci stiam eu ca Dumnezeu exista si la greci!"
  • Vara, la paraul din parc:"Eu vad niste pesti invizibili"
  • "Cum s-a dezdracit? Cum a scos dracii din ea?" Gheorghe, ganditor:"Cred ca cu penseta"
  • Gheorghe, dupa ce in prima zi de cand au adus-o acasa pe Anastasia i-a numarat degetele sa vada daca sunt toate, a observat ca nu are dinti: "Mama, sa ii punem niste dintisori cum i-au pus si lui Roberto" (Roberto e vecinul nostru de 1 an-2).
  • Gheorghe purta, prin ianuarie, cipicii, ca noaptea sa nu ii viseze urat picioarele.
  • Eu, incercand sa ma arat educata: "buna!"; Gheorghe:"ho, ma, ca doal suntem prieteni!"
  • Iuliana:Ce ai, Gheorghe, in gura?
    Ion: Are paine cu icre si halva.
    Iuliana:Zi, ma, ce ai in gura?
    Gheorghe: Paine cu alah
  • Gheorghe are obiceiul de a se juca la o alunita (nita ii zice el) de pe mana mamei.
    Ion: Lasa nita mamei, iti dau eu o nita mai tanara
    Ghe: Lasa-ma, nita lui mama e mai crestina decat a ta, ca a fost de mai multe ori la biserica
  • Ghe, uitandu-se pe o carte: Asta ce e?
    Eu: Paduchele de par
    Ghe: De care par? Al romanului?
    Ajutand la bucatarie, Ghe face transplant de suflete intre usturoi si ceapa
Harnicuti, ii taiem si noi unghiile mamei, nu doar ea noua! ^^

Sper sa revin cat mai curand cu o noua sesiune de pus la un loc perlele fratiorului meu drag..
De asemenea, v-am ramane indatorati daca ne-ati traduce, pana atunci, in engleza "fugiti, ba!" 😄

marți, 13 august 2019

În căsuțe cu băieți...

...mașinuțele sunt indispensabile!
Cele mai proaspete apariții: o mașinuță (redactorul nu știe ce marcă e..) și două motociclete. Patronii acordă o deosebită importanță spiritului de echipă, așa că astăzi au asigurat integrarea eficientă  in societate a nou-venitelor.

 Asociația G&G (Grigo și Gheorghiță) găzduiește diferite evenimente din lumea automobilelor : noi apariții, curse, excursii prin diferitele țări (camere) ale lumii (casei), expoziții (sau întruniri generale).

! Activitățile sunt menite să întărească relațiile dintre conviețuitori și să optimizeze colaborarea acestora !


Vorbind mai serios (desi inainte tot serios vorbeam), aceste masinute ne cam dau de lucru, intrucat dauneaza ordinii generale din casa si rapesc mult spatiu pretios, incurcand circulatia celor din casa. Dar, din cand in cand, e placut sa le privesti... si mai ales pe cei doi baietei, profund absorbiti de "chestiile cu roti". :)

duminică, 4 august 2019

Primul videoclip...

... de pe youtube :)

Duminica, dupa slujba, soare. Cu liniste in suflet si pusa pe sotii :D , am rugat-o pe Eca sa ma filmeze. Nu aveam o idee clara conturata in minte, dar simteam nevoia sa transmit ceva astazi. Ceva despre libertatea de a avea propriul stil. 

Am facut greseli, fiind totul spontan, nu am retusat totul - sunt om si nu ma deranjeaza sa se vada. Daar am decupat multe secvente in care radeam :) , deveneau putin iritante. 

Sper sa aduca o farama de progres macar la nivel rational (daca nu si in fapte) celor care il vad! 
Sa construim o lume de oameni frumosi! ^ . ^


marți, 22 ianuarie 2019

Secvente din trecut derulate azi

În vacanța de iarnă am stimulat gustul colectiv pentru filme. Nu am mai avut la fel de usor senzația puternică de empatie, cum mi se întâmpla mai demult. Conștientizarea oarecum involuntară pe parcursul filmelor că personajele sunt fictive, că oamenii aceia nu sunt sinceri scădea intensitatea trăirilor. Așa se întâmplă când ai colegi care fac teatru și ești mai aproape de actor decât de personaj. Însă sambata si duminica am vazut doua filme care mi-au placut mult.
The Young Victoria
Nu cred ca mai dureaza mult sa fie raspunsul la intrebarea "ce film iti merge la suflet?". Desigur, mai sunt cateva clasice pe care le recomand tuturor, insa acesta mi-a  vorbit intr-un mod putin diferit. Romantic si istoric totodata, m-am bucurat, in sfarsit, ca pot avea incredere in ceea ce se deruleaza pe ecran. Foarte frumos regizat, decorurile bine alese, rochiile acelea care imi smulg si un oftat la fiecare gand indreptat catre ele, intreaga  atmosfera de epoca... Nu am un ochi critic exersat si nici nu am pretentia: chiar daca un expert ar avea de facut unele obiectii, tot as spune cu tarie ca realizarea este de laudat. Mi-a starnit interesul pentru istorie (care nu e punctul meu forte). Cand voi mai da pe la biblioteca si vor urma zile linistite, voi lua o carte despre regina Victoriei.

Dar ceea ce m-a sensibilizat peste masura a fost relatia Victoriei cu Albert. Nu spun ca replicile au fost extrase mot-a-mot din realitate, insa faptul ca regina a purtat negru pentru tot restul vietii de la moartea sotului (timp de 40 de ani!) este indeajuns de graitor pentru a nu mai adauga eu cat de mult se iubeau. Si, ca sa nu intru mai mult in istorie decat o face filmul, amintesc numai cele doua bune motive pentru care Albert si-ar fi dat viata pentru aleasa inimii:
"In primul rand, eu pot fi inlocuit, in timp ce tu nu. In al doilea, esti singura sotie pe care o am sau o voi avea vreodata. Esti intreaga mea existenta. Si te voi iubi pana la ultima suflare."
Atata daruire. Atata afectiune. Iata, deci, se poate!

Belle
Tot istoric filmul, dar mai putin sentimental. Este prezentat cazul Zong, primul pas spre eliberarea negrilor de sub sclavie. Mi-a placut si dramul de romantism, si anume ca personajele (principale) au fost ferite de casatorii nefondate pe dragoste. Mult am fost miscata si cand au aratat in final tabloul faimoasei (sau nu - eu, de pilda, nu auzisem de ea) Dido Elizabeth Belle. Frumusetea filmului a dat-o caracterul istoric: ceva real si fericit!

Istorie si romantism. Noi curiozitati. Noi pasiuni,

vineri, 18 ianuarie 2019

Scopuri atinse,dar nu și ultime

Entuziasm înainte de vacanțe :) . Păstrând obiceiul (mai mult sau mai puțin inteligent), îmi propun o serie de activități pe care să le fac. În ultima vreme, tot mai multe vreau să adaug la CV-ul de performanțe domestice :) . Deocamdată, nu apar pe listă decât:

  • o mânușă începută în decembrie și terminată la început de ianurie 

M-am apucat și de o păturică, dar trebuie să îi cer mamei ajutorul,deoarece nu mai știu să continui. Aș vrea să fac și a doua mănușă și, de preferat, înainte de sosirea primăverii. Recunosc că sunt puțin dezamăgită deoarece nu este foarte flexibilă și nici nu am lucrat-o excepțional (se mai văd unele imperfecțiuni). Dar este făcută de mine :) și chiar am pus suflet când am lucrat-o, așa că o să îi trec cu vederea neajunsurile, chit că o să o (/le) țin ca exponat(/e)...
stadiu intermediar :)

  •  o pâinică cu cartofi 


Am fost la ziua de nume a unei cunoștințe și am zis să "bring something to the table" la propriu :) A fost a doua pâine, după rețeta aceasta, coaptă de cuptorul nostru :D . Au fost câteva reacții pozitive, iar surorile mele au lăudat-o extremist cu (o) sinceritate (mai mult sau mai puțin bine mimată). Ah, iar eu n-am mâncat, deorece nu m-am simțit foarte bine. Și nu puteam cere o felie pentru acasă :) . Sau cine știe...
 A fost o bună ocazie să experimentez ce simte o gospodină când gătește ceva pentru alții. Voi fi mai atentă cu mami :) (care ne gătește zilnic).

Șii mai sunt restantă și pe blog cu o sumedenie de postări, sper să recuperez cât de curand!

miercuri, 28 noiembrie 2018

Hobby - premiera

De mult timp am in minte imaginea mamei crosetand sau tricotand. Cand eram mai mititica, impreuna cu sora mai mare, coseam pe etamina. Numai bine ca, primind de la prietenul meu un mosulet crosetat si amintindu-mi de un foarte frumos dar foarte frumos de la o bloggerita (un fluturas crosetat), mi-a venit fromidabila idee de a-mi pune la incercare. Numai bine ca, la o ora de info libera, am urmarit niste tutoriale, despre cum se croseteaza o inimioara, un trandafirfulg de zapada si un semn de carte. Inimioara mi s-a parut accesibila si pentru incepatori.

Zis si facut. Astazi a nins (si fulgii inca se grabesc sa ajunga la cea mai joasa altitudine permisa). Nu stiu de ce ma bucur grozav de mult cand da o zapada. Ma simt fericita si detasata de griji. Cateva poze :

Cand am ajuns acasa, am facut cateva teme pentru scoala, m-am pus pe lucru. "De ce sa astept pana la vacanta?". Asadar, am luat un ghem de ata rosie, niste crosete si laptopul.
"ii vin de hac!"

Fiind incepatoare, mi-a luat muult pana sa imi reuseasca. In primul rand, am stricat de vreo 4-5 ori ceea ce incepusem, iar, cand, in sfarsit, am finalizat inimioara, am observat ca adusesem o nota de originalitate, deformand-o...
Apoi am luat un ghem de o alta culoare, pentru a schimba putin starea in care eram si cu care porneam la lucru. A iesit mult mai bine in final...
Afara se tesea un curat strat de nea, inauntru se tesea o inimioara timida...

miercuri, 10 octombrie 2018

Miercurea fără cuvinte

💙
💚


💛
Jocul MFC, unde este înscris articolul, este găzduit de Carmen.

Sursa imaginilor: pagina "Relationship goals" .

miercuri, 2 august 2017

Mid-Year Book Freak Out | BOOK TAG


Mulțumesc Siminei  de la Simina's books pentru tag, sper să mă motiveze și el să îmi fac mai mult timp anul acesta pentru citit, pentru că în această lună am citit o singură carte (deh, nu știi niciodată cum va fi în concediu). Mi-a dat ceva bătăi de cap bannerul care trebuie să fie personalizat: repede, ceva de editat poze? cum fac să scriu în partea aia? dar cum fac o formă? De parcă am uitat tot în afară de tag și cărți. :)

Revenind: mă bucur că am primit acest tag, mai ales că aș fi vrut să vorbesc despre cărțile citite în această jumătate de an, am 4 recenzii în standby din aprilie - o treime din acea lună... Dar se explică de ce în luna mai am citit o singură carte, care se numea („coincidență” de care mai târziu puțin mi-am dat seama) A iubi înseamnă a ierta. Să trecem la tag, zic :)

1. Care este mai bună carte pe care ai citit-o până în acest punct al anului 2017?
Fără să ezit : Mândrie si prejudecată . Astăzi, de ziua mamei, am terminat-o. Este absolut încântătoare, nu știu cum mi s-ar fi părut dacă nu aş fi văzut înainte filmul, dar este foarte reușită, pe gustul meu, un clasic de mare preț.

2. Cea mai bună continuare (a unei cărți) citită în 2017.
Am ajuns la o întrebare fără răspuns... Nu prea am mai citit cărți din mai multe volume anul acesta, dar pot spune că am reușit să termin Memorii, de Alexandre Dumas, carte începută acum 2 ani şi lăsată să se odihnească liniștită apoi,  pentru că nu prea am frecventat biblioteca în următoarea perioadă. 
3. O carte nou lansată pe care nu ai citit-o încă, dar vrei neapărat.
Nici aici nu am răspuns... De fapt: îmi plac cărțile clasice, deci cred că mă înțelegeți :) Decât o carte nou lansată, mai bine una veche tare :)
4. O lansare anticipată din a doua jumătate a anului.
Aceeași problemă. 
5. Cea mai mare dezamăgire.
Să vedem. Nu mi-a plăcut Domnișoara Christina, dar nu pot spune că m-a „dezamăgit”, pentru că de la început aveam idee despre subiect. Nu îmi plac romanele în care se vorbește despre o pasiune puțin deplasată, despre „fenomene”, fantome ș.a.m.d. ... Nu au valoare pentru mine. Ceea ce îmi atrage atenția asupra acestei cărți ar fi personajele, au reacții interesante... Și sunt destul de „dierite”. :) 

6. Cea mai mare surpriză
Nu mă pot hotărî: Sunt o babă comunistă sau Persepolis ? Mă aşteptam să nu îmi placă, întrucât nu mai auzisem de ele şi m-am gândit că, dacă nu sunt cunoscute, nu sunt atât de bune. Ce fac prejudecățile? :) Nu m-am gândit la cunoscut Harry P., care este departe de a fi o carte bună. Au o frumusețe ciudată aceste două romane, sunt atrăgătoare, nu îți vine să le lasi din mână. De ce? Păi Dan Lungu are un stil captivant de a scrie, are o exprimare simplă, ca de la inimă la inimă, iar Marjane Satrapi are o carte de benzi desenate unică, atât în ceea ce privește aspectul, cât si conținutul. Nu pot spune că ultima a fost "frumoasă", dar prezintă o viață interesantă. Ambele cărți au fost din lista de lecturi pentru clasa a noua.

7. Noul autor preferat (debutant sau nou pentru tine)
Cu siguranță Jane Austen. Mă bucur nespus că am terminat cartea înaintea tag-ului :) Scrie frumos, despre o epocă trecută care mă fascinează.

8. Cel mai nou crush pe un personaj.
Mr. Darcy, fără îndoială.
9. Cel mai nou personaj preferat
Louisa, din Timpuri grele. O fată crescută numai în și prin fapte, care nu si-a auzit glasul inimii pana târziu şi care nu auzise pana târziu (după căsătorie) un cântecel sau o poveste. Am învățat multe de la ea. Dickens creează mereu personaje, dacă nu frumoase, cu siguranță interesante, deosebite. De câte ori nu am vrut să le întâlnesc?...
De asemenea, o admir foarte mult pe Jane Bennet, din romanul menționat de mai multe ori mai sus, întrucât le vedea pe toate bune şi frumoase, pe toți îi înțelegea, pe toți îi apăra.
10. O carte care te-a făcut să plângi + 11. O carte care te-a făcut fericit
Dacă nu veneai Tu..., de Maria Pastourmadzis m-a făcut să lăcrimez, şi de durere, dar şi de fericire.
12.Cea mai bună ecranizare a unei cărți pe care ai văzut-o anul acesta
Nici ecranizări... :)
13. Recenzia preferată scrisă până acum.
Cred că "Mi-e dor de Tine, Doamne", de Cătălina Dănilă. Cititorii ar trebui să aprecieze care este cea mai bună :)
14. Cea mai frumoasă carte pe care ți-ai cumpărat-o sau ai primit-o anul acesta. 
Am primit-o de la sora mea mai mare, în iulie, ca suvenir de la Iaşi, unde a mers cu ocazia Masterclass-ului de cânt bizantin, ediția a zecea.


15. Ce cărți trebuie să citești până la finalul anului?
Aş vrea să termin Mărturii despre Eminescu, Good Wives, Frații Karamazov. Apoi ar fi Little Men and Jo's boys, Coşulețul cu flori, Casa umbrelor, La răscruce de vânturi, Jane Eyre, Război şi pace. Şi, dacă mi se întâmplă să nu am dispoziție pentru ceea ce am scris, voi alege ceva de Jane Austen, Charles Dickens, Jules Verne sau Louisa May Alcott.
Şi cam asta este... :) Cu întârzieri, dar l-am terminat.

Rog să preia tag-ul oricine dorește, o menționez doar pe Anster,  de la Şoapte în furtună.

Spor la citit! 😊

marți, 25 iulie 2017

Soră și frate

Gheorghiță este tare, tare scump și cuminte.... Când îți aruncă o privire de-aia inocentă și curată, te topeşti de drag. Este ca o luminiță: și când mănâncă, și când doarme, și când vorbește, și când râde, și când se supără... până plânge :) atunci intri în stare de alertă si nu știi ce să faci. Dar e normal: este doar un copil și el. 
O zi cu zâmbete!

luni, 24 aprilie 2017

Mi-e dor de Tine, Doamne... - Cătălina Dănilă

Am pus punct și am luat-o de la capăt. Mai contează cum? Cred că nu. Contează unde sunt și ce fac acum.
Este vorba despre Bogdan, un tânăr înstărit care, în urma unui accident cu mașina, uită tot trecutul lui și devine un alt om, cu siguranța sub înrâurirea ocrotitorului spitalului, Sfântul Nectarie. Mulțumită grijii medicului Paul în privința sănătății nu numai a trupului, dar și a sufletului, tânărul se însănătoșește și merge la un călugăr, la duhovnicul lui Paul, „doar în vizită”, întrucât nu era nici pregătit, dar, ca muuulți tineri (și nu numai) din zilele noastre, nu credea în Taina Spovedaniei. Însă, mișcat de harul monahului Serafim, și-a deschis inima în fața acestuia, spălându-și, astfel, păcatele făcute o viață întreagă... Și, ușor-ușor, își schimbă viața, scăpând de haina omului vechi. 

Cât despre timpul meu liber... scriu și încerc să ajung la El. (Paul)

Am citit-o în ianuarie sau în primele zile ale lui februarie, mi-a plăcut mult. Cartea are același caracter cu al celor scrise de Maria Pastourmadzis, dar Cătălina Dănilă scrie mult mai realist, mult mai bine.. nu exagerează, nu „se joacă” atât de mult cu descrierile stărilor, cu înfloriturile și comentariile la secvențe biblice, nu se joacă nici cu apelative specifice Sfinților / Îngerilor. Dă multe citate (și bune!) de la Sfinți Părinți, dar și din Sfânta Scriptură (femeie citită :) , mi-ar plăcea să fac cunoștință cu ea cândva...mai știi?). Pe lângă toate astea, este de apreciat că povestirea are un ton specific zilelor noastre („foarte tare”, „chestii”, „tolomac”).  Curios este și stilul de a nara...cartea nu este împărțită în capitole, iar naratorul subiectiv oscilează: când vorbește Bogdan, când Paul. De câteva ori este și un narator obiectiv.. Aspectul acesta este cât se poate de derutant, dar, dacă nu ești pus în situația de a te întreba dacă mai gândești sau măcar să citești (cum am fost eu) pe la început - până te prinzi cum stau lucrurile, nu există îndoieli este o modalitate chiar ingenioasă de a relata povestirea.

O recomand tuturor adolescenților, dar și celor înaintați în vârstă. O lectură care vorbește despre începutul unei vieți duhovnicești: Taina Sfintei Spovedanii, care este extrem de importantă în viața de creștin. Bogdan, neavând tangențe cu Biserica, îi pune întrebări lui Paul, lămurindu-și neclaritățile. Astfel, prin neștiința lui Bogdan, pot fi ajutate mai multe suflete. Este ușor de citit, nici nu are mai mult de 214 pagini (le-am citit într-o seară și o dimineață). Aș fi vrut să scot din ea fragmentele care mi-au plăcut în mod deosebit, dar ar fi însemnat să transcriu jumătate din carte. Totuși, am să trec aici câteva citate cu caracter general :)

  • Dumnezeu vrea să îți dăruiască mai multe bunătăți decât ceri tu.
  • Și se pare că atunci când suntem sinceri, descoperim cu destulă ușurință o cale spre o adevărată fericire.
  • Cultura îl schimbă pe om atât de mult!
  • Împotriva plăcerii și a voinței noastre, adesea suntem obligați să facem lucruri care nu ne plac, sau să trecem prin întâmplări care ne provoacă răni adânci. Chiar dacă înțelegem, chiar dacă nu înțelegem, suntem tentați să spunem „da” în continuare. Înaintăm în ceea ce numim „viață” și, dacă suntem suficient de inteligenți, uităm răul și ținem binele pe cel mai înalt tron omenescului din noi: sufletul. Înnobilează-ți sufletul.
  • Spunea părintele Savatie Baștovoi că îi iubim pe ceilalți în măsura în care ne regăsim în ei. De aceea, unii sunt frumoși în ochii noștri, alții nu. De aceea noi iubim o anumită persoană, iar celălalt o poate urî. Lucrurile acestea sunt legate în mare măsură și de gradul nostru de sensibilitate sufletească. Sunt persoane capabile să îi asculte și să îi înțeleagă pe unii foarte mult, pentru că au o sensibilitate aparte.
  • Sfântul Ioan Gură de Aur spune că blândețea înseamnă că sufletul poate rămâne nemișcat, atât la nedreptăți, cât și în fața laudelor. Tu acum suferi, dar suferi tot din pricina faptului că nu știi că de fapt nu trebuie să suferi. Tu ai o fire puternică și cu rugăciune poți trece foarte ușor peste chestiuni mai grele decât acestea.
Spor la citit! Sper că ați fost bucuroși de Înviere! ^^ 

Măcar acum în final... vă spun și eu: Hristos a înviat!

luni, 3 aprilie 2017

H-Ug

Înainte de toate...Primul 10 la engleză la lucrare 

Am avut o activitate la festivitati..doi frati voluntari greci si un african ce a studiat in Grecia ne-au prezentat proiectul lor H-Ug (Help Uganda, iar prescurtarea este foarte reprezentativă) printr-un filmuleț. Ei ne-au vorbit în engleză (si am înțeles ), iar clip-ul era în greacă si subtitrare în română. Proiectul a fost susținut de un preot ortodox de origine africană, din câte am înțeles.

Fata povestea emoționată: "Copiii erau încântați că vedeau oameni albi, ne frecau pe mână, crezând că poate va dispărea culoarea albă de pe noi".

Ce mi s-a părut  important de reținut? Ce mi-a plăcut? Acele popoare nu au bani pentru a merge la scoala. Si noi nu stim cum să facem să scăpăm de ore. Acei copii s-au bucurat când au primit de la "muzungu" (asa îi numesc ei pe albi) niste creioane pe care unii dintre noi le rupem la nervi,pe care le privim cu indiferență. Acei copii s-au bucurat pentru un banal creion, iar noi...care avem atâtea?? Ne plângem mereu!  Grecoaica a zis la un moment dat în filmuleț că, datorită sărăciei, acesti copii au învățat să valorifice bunurile, să le aprecieze cum trebuie si să se bucure de ceea ce au. Iar noi? Ce facem noi?? Mai nimic. (bine...sunt excepții multe. Eu aşa m-am simțit...normal că nu toți sunt nemulțumiți ca mine. si să nu fie!!)

A zis africanul: "Să zicem că o familie are 5 copii. 3 se duc să muncească împreună cu părinții, iar cu banii primiți îi duc pe ceilalți 2 la scoala". Voi realizați? Acesti oameni muncesc pentru scoala. Acesti copii trebuie sa muncească pentru frații lor. Îi respect...înseamnă că sunt generoși. În familiile de albi...cred că s-ar privi cu ciudă copiii între ei: el merge la scoala, eu nu (asta în cazul în care, să presupunem, familia ar avea mai mult de 2 copii pentru a avea pe cine să trimită la scoala si pe cine să ia la muncă).

La final, toți cei din sală am fost rugați să scrim pe o hartiuță un mesaj pt copiii de acolo si să dam un creion sau un pix (dacă vrem), lucruri care vor fi duse de cei doi frați acolo când se vor duce din nou. De asemnea, am primit si câte o carte poștală din partea voluntarilor...

Dumnezeu e drept. Nu dă nimănui mai mult decât poate duce. Si răsplata va fi pe măsură... Poate ne(mi)-ar trebui o lecție pentru a învăța să apreciem ceea ce avem deja aşa cum trebuie, să fim recunoscători, multumitori!  Aceasta prezentare a proeictului chiar ar putea fi inclusă în lista activităților pentru săptămâna "Să știi mai multe,  să fii mai bun!". 😊