După școală, mi-am luat "liber" pentru puțin timp: în pat, cu pătura încălzindu-mă, savuram fiecare rând din "Little Men" de Louisa May Alcott, găsind fiece amănunt plin de încărcătură prjn însăși simplitatea lui. Mai am patru capitole și mă pot apuca de recenzia cărții. Presimt că nu va fi nici pe departe grăitoare în ceea ce privește frumusețea ei, de care mă bucur cum poate nu mulți o fac. O simplă frumusețe sau o frumoasă simplitate.
Bucurându-mă, zic, de povestea de la Plumfield, am auzit un zgomot de cealaltă parte a ferestrei: semăna cu muzica ploii, deși sunetele se auzeau la intervale neregulate de timp, ceva mai largi. Mi-am ridicat privirea, cu speranța încă nemărturisită că cineva se bucura, nu de cuvinte, ci de boabe de grâu. Și, într-adevăr, așa a fost. :) Într-o zi destul de însorită pentru sezonul de iarnă, doi porumbei năzdrăvani ciuguleau la fereastra sufrageriei noastre...

ce feumos, mai-mai că mă faci și pe mine să vreau să încerc. :)))
RăspundețiȘtergerete pup si sper sa te bucure vizita xx
Vizita porumbeilor sau a ta? Ei bine, află că ambele mă bucură :)
ȘtergereVa veni vremea să o citești și tu, nu-ți face griji! ^^